Gramatica limbii poloneze

Gramatica limbii poloneze, deși este foarte asemănătoare cu gramatici ale celorlalte limbi slave, în special cele din subgrupul occidental, are câteva particularități care nu se pot găsi nicăieri în aria lingvistică slavă. Poloneza este o limbă flexionară[1], având, conform criteriilor diverse, 3[2], 4[3] sau chiar 11[4] paradigme de conjugare verbală și 8[5] paradigme de declinare a substantivelor. Pronumele, adjective și numerale au și ele paradigme de declinare. Limba are patru timpuri (trecut, prezent, viitor simplu și viitor compus), două număre (singular și plural, există și rămășițe ale dualului), trei persoane (eu/noi, tu/voi, el/ei), două aspecte (perfectiv și imperfectiv), trei moduri (indicativ, imperativ și condițional), trei diateze (activă, pasivă și reflexivă), șapte cazuri (nominativ, gentitiv, acuzativ, dativ, instrumental, locativ și vocativ) și trei genuri (masculin, feminin și neutru, feminin și neutru schimbând în așa-numit „nemasculin” la plural).

Limba poloneză este unica limbă slavă în care atât în limbajul comun cât și literar se poate pune adjective înaintea substantivelor, depinzând de semnificare cerută, aceasta fiind rezultatul influenței latinei ecleziastice și limbajului biblic[6], deosebind poloneza din ce în ce mai mult de alte limbile slave. Este important să observeze că ordinea cuvintelor în propoziție nu și-a schimbat așa semnificativ în nicio limbă înrudită. Înfluența latină și romanică (în special a limbii franceze) este și vizibilă în formare a cuvintelor și, la nivelul mai scăzut, în flexiune[7].

  1. ^ „Poland.Gov.Pl: The Polish Language (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ Nagórko, Alicja. Zarys gramatyki polskiej (în poloneză). Polskie Wydawnictwo Naukowe. pp. 132–133. ISBN 978-83-01-15390-8. 
  3. ^ Nagórko, Alicja. Zarys gramatyki polskiej (în poloneză). Polskie Wydawnictwo Naukowe. p. 129. ISBN 978-83-01-15390-8. 
  4. ^ Nagórko, Alicja. Zarys gramatyki polskiej (în poloneză). Polskie Wydawnictwo Naukowe. pp. 129–132. ISBN 978-83-01-15390-8. 
  5. ^ Nagórko, Alicja. Zarys gramatyki polskiej (în poloneză). Polskie Wydawnictwo Naukowe. p. 142. ISBN 978-83-01-15390-8. 
  6. ^ Rospond, Stanisław. Gramatyka historyczna języka polskiego (în poloneză). Polskie Wydawnictwo Naukowe. p. 198. ISBN 83-01-13992-7. 
  7. ^ Rospond, Stanisław. Gramatyka historyczna języka polskiego (în poloneză). Polskie Wydawnictwo Naukowe. pp. 199–200. ISBN 83-01-13992-7. 

From Wikipedia, the free encyclopedia · View on Wikipedia

Developed by Tubidy